21 Octombrie 2021 / Delia Mitroi

Ecoturismul, salvarea Văii Bistriței ?

„Dansează sub stele, simte puterea naturii, simte magia lumii cum te cucerește.” (Christy Anne Martine)
Natura e un spirit viu cu care oamenii trăiesc în profundă conexiune. Darurile ei sunt de neprețuit, mai ales într-o lume în care aerul curat de munte a ajuns să fie o himeră pentru anagajații epuizați din corporațiile marilor orașe de la câmpie. 

În zilele noastre, când tehnologia a acaparat întreaga societate, iar urbanul se află într-o permanentă și sufocantă extindere, natura are tot mai tare de suferit. Zilnic asistăm, aproape peste tot în lume, la defrișări, la poluare chimică, la distrugerea unor situri naturale de o frumusețe sălbatică, autentică, la ignorarea de către autorități a unor abateri de la legile de protejare a mediului. România este unul dintre statele care se confruntă mai frecvent cu astfel de probleme. Iar Valea Bistriței Gorjene reprezintă una dintre regiunile afectate, cu un potențial turistic insuficient exploatat.

Fundația Valea Bistriței încurajează dezvoltarea ecoturismului în zona sitului natural denumit Nordul Gorjului de Vest (ce cuprinde localitățile Bumbești-Jiu, Godinești, Padeș, Peștișani, Runcu, Schela, Stănești, Tismana și Turcinești).

Ecoturismul este o formă de turism prin care se pune accentul pe descoperirea naturii și a culturii locale de către vizitatori. Obiectivele ecoturismului constau în: diminuarea factorilor care dăunează naturii, păstrarea activă a naturii și a moștenirii culturale din zonele vizitate, contactul direct al omului cu natura (prin plimbări în aer liber, dormitul sub cerul liber sau în corturi etc.), cunoașterea și înțelegerea culturii localnicilor, încurajarea business-urilor locale prin cumpărarea directă de bunuri și servicii de la acestea. Prin ecoturism se urmărește ca o parte dintre veniturile generate de turismul zonal să fie redirecționate către proiectele de protejare a mediului înconjurător și către promovarea regiunilor respective. Dincolo de utilitatea sa și de evidentul impact pozitiv atunci când este pus în practică,  ecoturismul constituie un concept în jurul căruia s-au țesut multiple teorii. Ba chiar există o filosofie a ecoturismului, idee propusă de fundația germană Zeitz Foundation. Este vorba despre filosofia celor 4C, prin care s-au stabilit cei patru piloni ai ecoturismului: conservarea, comunitatea, cultura locală și comerțul. Așadar, gândindu-ne la însemnătatea termenului de „ecoturism”, vom avea mereu în vedere conservarea și protejarea naturii, accentul pe comunitate și pe întrajutorare, intenția de promovare, curiozitatea, grija și respectul față de cultura locală, dar și consumul exclusiv de la localnici.

Ecoturismul este fondat pe un ideal nobil. Acesta întruchipează o alternativă prin care se încurajează creșterea economică în comunitățile restrânse din zone turistice încă nedescoperite sau nepromovate îndeajuns. Cu excepția factorului economic și comercial, acesta este benefic și pentru mediul înconjurător. De ce? Pentru că ecoturiștii sunt, în majoritatea lor, oameni responsabili, atenți să nu deranjeze și să nu afecteze în vreun fel flora și fauna unui sit natural. Mai mult de atât, ecoturiștii iubesc să observe îndeaproape fenomenele naturale, păsările și animalele din cele mai sălbatice și mai minunate locuri de pe Terra. Din acest motiv, mulți dintre aceștia preferă să se cazeze chiar în mijlocul naturii, sub cerul liber, sau în căsuțele tradiționale ale unor localnici.

În România, ecoturismul nu este dezvoltat la același nivel precum în țările din Occident. Totuși, ONG-urile și activiștii de mediu depun eforturi uriașe pentru aducerea acestui tip de turism în arii precum Maramureș, Bucovina sau Țara Dornelor. Cea din urmă cuprinde un lanț de situri naturale, între care Parcul Național Călimani din Masivul Călimani. Și aici regăsim o comunitate specifică zonei, caracterizată de o tradiție și de o cultură cu puternice accente arhaice. Stilul arhitectural al caselor, tradițiile neaoșe de sărbători, dar și portul popular strămoșesc, au așezat Țara Dornelor pe harta celor mai frumoase locuri din Europa. Paradoxal, aici, drumul spre obținerea unui ecoturism în adevăratul sens al cuvântului este încă unul lung și aneiovos. O mare piedică o reprezintă infrastructura. De altfel, ca peste tot în mediul rural românesc.

Revenind la Valea Bistriței de Gorj, aria în care ONG-ul nostru activează, trebuie să menționăm și faptul că noi avem deja o strategie de dezvoltare durabilă a zonei, pe care o vom derula pas cu pas. Nu dorim să ardem etapele, însă ne pregătim de prima noastră activitate în mijlocul naturii. În curând, pe raza comunei Peștișani, vom organiza o acțiune de ecologizare, denumită sugestiv „Schimbarea începe cu noi”. Așadar, cuvântul-cheie al activităților noastre îl constituie schimbarea. Noi vrem să schimbăm starea de letargie și de resemnare ce pare să fi cuprins frumoasa regiune din Nordul Gorjului de Vest. Vrem să mișcăm în sfârșit lucrurile într-o direcție de evoluție pentru natura de aici și pentru locuitorii din împrejurimi. Vrem să investim, să protejăm natura, și inclusiv să creăm locuri de muncă. În acest sens, ecoturismul ar putea fi o soluție salvatoare pentru regiune. Noi credem în principiile și în filosofia de funcționare a acestui tip de turism. Și am dori ca acestea să fie regăsite și în unele proiecte derulate în zonă.   

Surse articol: Capdd-Bihor, Ecoturism – definiție și principii,  articol publicat la data de 30 decembrie 2011, în linkul: https://www.capdd-bihor.org/ecoturism-definitie-si-principii/.
Hartareciclării.ro, Ecoturism și turism sustenabil, articol publicat în linkul:  https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/impactul-pe-care-vacantele-il-au-asupra-ecosistemelor-naturale-si-atractiilor-turistice-trebuie-redus-atat-ecoturismul-cat-si-turismul-sustenabil-ofera-solutii-in-aceasta-directie/ ȚaraDornelor.ro, Ecoturism, articol publicat în linkul: https://taradornelor.ro/despre-noi/ecoturism-in-tara-dornelor/