În sud-vestul României, există un loc de poveste, unde natura, arta, istoria și datinile strămoșești conviețuiesc în armonie de secole întregi. Un loc din „cea mai fierbinte” zonă a țării, acolo unde oamenii sunt sprinteni, harnici, pasionali și mândri, iar portul popular și muzica tradițională românească sunt încă păstrate cu sfințenie, pe ulițele satelor și la sărbătorile localnicilor. Un loc în care s-au născut nume mari ale neamului românesc, emblematice pentru cultura și istoria țării noastre. Dacă nu ați ghicit până acum care este acea regiune legendară, nu vă mai las mult să cugetați. Vă mărturisesc că este județul Gorj – inima Olteniei, și vă las să-i descoperiți cele mai frumoase atracții turistice culturale în următoarea prezentare. 

Sculpturile lui Brâncuși de la Târgu Jiu 
Cunoscute sub denumirea de Ansamblul monumental „Calea Eroilor”, operele marelui sculptor Constantin Brâncuși străbat orașul Târgu Jiu. „Coloana Infinitului” este așezată în Parcul Coloanei, la intrarea în municipiu, dinspre Râmnicu Vâlcea. Celelalte opere de artă ale lui Brâncuși, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, se găsesc chiar în parcul din centrul orașului. Despre Coloana Infinitului se spune că este una dintre cele mai valoroase sculpturi din istoria omenirii, fiind considerată de către critici drept „vârful artei moderne”. Nici celelalte capodopere lucrate de geniul nostru național în orașul său de suflet nu sunt mai puțin spectaculoase.    

Muzeul de Artă din Târgu Jiu 
Muzeul de Artă din orașul-capitală al județului Gorj ne întâmpină la câțiva pași de Parcul Central, care adăpostește sculpturile lui Brâncuși. În sălile grandioase ale instituției de cultură, regăsim opere ale unor artiști autohtoni de mare valoare, precum: Ion Murariu, Vasile Blendea, Iosif Keber, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Vermont, Henri Catargi, Margareta Sterian, Corneliu Baba, Ion Pacea, Vasile Grigore ș.a.    

Muzeul de Istorie și Arheologie „Alexandru Ștefulescu” 
Cel mai mare și mai complex muzeu din județul Gorj este Muzeul de Istorie și Arheologie „Alexandru Ștefulescu”, intitulat și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. Poartă numele inițiatorului instituției, care, alături de alți cărturari și iubitori de cultură, ca profesorul Iuliu Moisil sau pictorul Witold Rolla Piekarski, au întreprins demersurile pentru fondarea muzeului. 

Muzeul Gorjului a fost creat la 16 iulie 1894, în sediul Prefecturii, apoi a funcționat într-un tribunal. Din 1974 își are activitatea în actualul sediu, expunând piese deosebite din domeniul arheologiei și istoriei județului Gorj. Cea mai interesantă și mai cunoscută colecție din muzeu este cea care poartă cu mândrie numele istoricului Alexandru Ștefulescu.    

Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” 
Gorjul este, în mod incontestabil, tărâmul care a dat țării mulți eroi de seamă. Pe unul dintre acești eroi îl recunoaștem în figura Ecaterinei Teodoroiu, prima femeie care a luptat în armata română. Născută Cătălina Vasile Toderoiu în satul Vădeni, transformat actualmente într-un cartier de la marginea orașului Tg - Jiu, tânăra olteancă a devenit eroină națională după ce s-a înrolat în armată și a murit în teatrul de luptă din Primul Război Mondial, la 3 septembrie 1917, în timpul Bătăliei de la Mărășești. 

Dacă francezii o au pe Jeanne D’Arc a lor, noi suntem mândri să o avem pe Ecaterina Teodoroiu a noastră, simbol al patriotismului și al curajului femeilor românce. În cinstea tinerei de 23 de ani care și-a dat viața pentru întregirea neamului românesc, s-au ridicat trei statui la Tg-Jiu, Slatina și Brăila, iar de curând, chipul ei a fost imprimat pe noua bacnotă de 20 de lei, emisă de Banca Națională a României. Casa memorială a eroinei este cea originală, în care a locuit familia sa, încă din anul 1884. Aceasta a fost transformată în muzeu din 1938.   

Casa memorială „Tudor Vladimirescu” 
În comuna Vladimir, pe malul stâng al Gilortului, se află locuința în care s-a născut un alt erou al neamului românesc, unul dintre simbolurile Olteniei, Tudor Vladimirescu. Conducător al Revoluției de la 1821, Tudor a fost un naționalist român și un luptător îndârjit pentru independența și eliberarea Țării Românești de sub ocupație otomană. A ridicat la revoltă pandurii din Tg-Jiu, urmând modelul eteriștilor din Grecia. A murit în 28 mai 1821 la Târgoviște, ucis chiar printr-un complot al foștilor săi aliați, lideri ai Eteriei. 

Casa memorială a eroului oltean a fost inaugurată la 1932, prin demersurile Ligii Naționale a Femeilor din Gorj. Este o casă tradițională oltenească, cu pridvor de lemn și cu două cămăruțe ticsite de obiecte tipice zonei. Aici, vizitatorii pot găsi bunuri și documente care i-au aparținut marelui revoluționar.    

Muzeul arhitecturii populare din Gorj – Curtișoara 
Un muzeu de o rară frumusețe, care ilustrează o mică mostră din viața satului românesc și a vremurilor de altădată se află la 10 kilometri de municipiul Târgu Jiu, foarte aproape de Valea Jiului. Muzeul a fost ridicat pe o parte din domeniul extins al familiei Cornoiu, moștenitoarea celei mai frumoase și mai bine conservate cule din Oltenia. Locurile superbe din împrejurimile caselor și bisericilor ce constituie astăzi acest muzeu l-au inspirat pe Brâncuși în crearea capodoperelor cu care a încântat lumea. Iar acum, acestea rămân obiective turistice extrem de valoroase pentru patrimoniul cultural românesc.    

Casa memorială „Constantin Brâncuși”     
Marele sculptor care a adus faimă României peste hotare, Constantin Brâncuși, s-a născut într-o căsuță țărănească sărăcăcioasă din satul Hobița, comuna Peștișani, județul Gorj. După ani de studiu la Craiova și la București, s-a afirmat pe plan național. A plecat la Paris în anul 1905, fiind admis la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, iar de acolo, evoluția sa a fost fulminantă. Însuși cunoscutul sculptor francez Auguste Rodin l-a rugat să-i fie ucenic, iar Constantin l-a refuzat și a ales să-și croiască propriul său drum în viață, rostind celebra sintagmă: „La umbra marilor copaci nu crește nimic.” 

Casa de la Hobița reprezintă un monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului XIX și a fost restaurată în 1971, odată cu înființarea muzeului. În prezent, există la Târgu Jiu și un muzeu care poartă numele marii personalități locale, fondat în anul 2020, cu ocazia celebrării a 144 de ani de la nașterea lui Brâncuși.
     
Muzeul „Tudor Arghezi” – Târgu Cărbunești 
Deși născut la București pe 21 mai 1880,  Tudor Arghezi avea părinți olteni, cu rădăcini în Târgu Cărbunești. Talentatul poet a spus de nenumărate ori că se mândrea cu originile sale oltenești, despre care credea că ar fi stat și la baza creativității sale. 

Tudor Arghezi este pseudonimul pentru Ion Nae Theodorescu, adevăratul nume al  autorului faimoaselor volume de poezie „Cuvinte Potrivite” și „Flori de mucigai”. El și-a avut debutul literar în anul 1896, publicând versuri în revista „Liga Ortoxă”. 

Muzeul de la Târgu Cărbunești (locul de baștină al bunicului patern al lui Arghezi) a fost înființat în 2007 și conservă mai multe obiecte care i-au aparținut poetului. Toate bunurile cu valoare de patrimoniu au fost donate muzeului de către Mitzura Arghezi, fiica poetului, care, până în 2015 când a decedat, obișnuia să vină anual în localitate, cu ocazia Festivalului Internațional „Tudor Arghezi”.    

Casa muzeu „Maria Lătărețu” 
Una dintre cele mai bune voci de muzică folclorică din România și poate cea mai bună din Oltenia a fost Maria Lătărețu. Supranumită și „privighetoarea Gorjului”, Lătărețu s-a născut pe 7 noiembrie 1911 în satul Bălcești din județul Gorj. Modul unic și autentic în care interpreta melodii celebre de folclor ca „Sanie cu zurgălăi”, „Mai ții minte măi, dragă Mărie” sau „Mă uitai spre Răsărit” a transformat-o pe artista gorjeană într-o icoană a muzicii populare românești. 

În memoria celei care a alinat cu glasul său sufletele mai multor generații de români, s-a înființat o casă-muzeu chiar în satul ei natal. Micul muzeu găzduiește o mulțime de lucruri personale ale cântăreței, dar și frânturi simbolice din copilăria sa de mult apusă.