Natura 2000 reprezintă o rețea europeană de arii protejate care are în vedere ocrotirea unui lanț de specii și de habitate naturale de interes comunitar. Natura 2000 este un instrument de importanță primordială prin care se asigură conservarea patrimoniului natural al statelor din Uniunea Europeană. Programul are la origini două acte normative ce reglementează criteriile de selecție ale siturilor componente și toate celelalte aspecte privind protejarea locurilor respective. Aici menționăm Directiva Habitate și Directiva Păsări¹ . Ambele directive au fost transpuse și adaptate în mod individual în legislația fiecărei țări din blocul comunitar.
Regiunile biogeografice ale Uniunii Europene se împart în nouă categorii. Dintre acestea, cinci se regăsesc și pe teritoriul României (continentală, panonică, alpină, pontică și stepică). Regiunea biogeografică stepică identificată în România este unică pe tot teritoriul UE.
Unul dintre cele mai frumoase și mai bogate situri românești din cadrul
rețelei Natura 2000 este reprezentat de Nordul Gorjului de Vest. Identificat la
nivel comunitar prin codul ROSCI0129, situl se întinde pe o suprafață de 859,51
kmp de-a lungul localităților Bumbești Jiu, Godinești, Padeș, Peștișani, Runcu,
Schela, Stănești, Tismana și Turcinești. Valea râului Bistrița de Gorj
conturează în această zonă un traseu montan cu caracteristici deosebite. Iar
peisajul de vis este completat de o faună și o floră particulară, îmbogățite cu 1758² de
specii, dintre care 703 specii animale și 808 specii vegetale. Dintre acestea,
doar 242 de specii animale și vegetale sunt ocrotite de legislația românească
și europeană. Numărul este totuși mare comparativ cu speciile protejate din
alte regiuni înscrise în Natura 2000.
Habitatele naturale din zona Gorjului de Vest sunt atât de variate și de
complexe, încât Comunitatea Europeană le-a inclus în toate prevederile privind
protecția și promovarea patrimoniului natural de pe teritoriul acesteia. Am
rămas impresionată să aflu, în cadrul cercetării realizate pentru conceperea
acestui articol, câte păduri splendide și râuri faimoase de milenii se întind
de-a lungul Văii Bistriței. De exemplu, avem în sit: „păduri
ilirice de Fagus sylvatica, păduri balcano-panonice de cer și gorun, păduri
relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros, păduri dacice de fag,
păduri dacice de stejar și carpen, păduri tip Luzulo-Fagetum, păduri
medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion, păduri tip Asperulo-Fagetum, stejăriș
cu Galio-Carpinetum, păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion,
păduri cu Castanea satyva, râuri de munte cu vegetația lor lemnoasă și
Myricaria germanica, râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos”³ . Speciile de plante, de păsări și de animale sunt atât
de multe, că mi-ar fi imposibil să le enumăr pe parcursul unui articol de
dimensiuni medii. Dar este de notat și de lăudat diversitatea acestora păstrată
încă, într-un loc trecut tot mai des în ultima vreme prin „focul și sabia”
exploratorilor de calcar.
La noi în țară, legea în vigoare care protejează siturile-parte din programul Natura 2000 este OUG 57/2007, actualizată, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial la 29 iunie 2007 și cuprinde, printre principalele prevederi de la Articolul 1: „asigurarea diversității biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice pe teritoriul României; menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și a speciilor din flora și fauna sălbatică; identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecție, pentru conservarea și utilizarea durabilă a acestora; măsurile pentru protecția și conservarea speciilor de animale și plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice și/sau rare, precum și cele pentru protecția formațiunilor geomorfologice și peisagistice de interes ecologic, științific, estetic, cultural-istoric și de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic și a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate și/sau în afara acestora; ”⁴. Desigur, ordonanța este mult mai elaborată și acoperă un set întreg de aspecte din domeniul protecției mediului înconjurător. Urmărind nota de subsol 4, o puteți lectura integral.
Din păcate, pe alocuri, legea este interpretabilă, cu unele carențe de care se pot prevala ușor cei care doresc să o încalce. Iar antreprenorii cu interese meschine reușesc să „fenteze” amendamentele OUG 57/2007 cu zâmbetul pe buze. Cine are de suferit în acest caz? În primul rând, natura. Speciile vegetale și animale, dar și habitatele lor naturale, care dispar sub ochii noștri pe zi ce trece. Păsările și animalele sunt izgonite sau chiar ucise, în timp ce pădurile sunt defrișate, iar în albiile râurilor se fac excavări distructive. Sună ca o apocalipsă a mediului, nu-i așa? Incredibil, dar adevărat!
În al doilea rând, suferă și localnicii din aceste comune cu un enorm potențial turistic. Deznădăjduiți, neștiind la cine să mai apeleze pentru a le fi apărate interesele, asistă neputincioși la distrugerea unor medii de o frumusețe rustică ancestrală ce le-ar fi putut aduce beneficii prin dezvoltarea și promovarea ecoturismului din zonă.
Și nu în ultimul rând, imaginea României, ca membră a Comunității Europene, este serios afectată de fiecare intervenție la limita legii asupra siturilor Natura 2000. Da, nu suntem singurii în această situație, dar suntem de departe cei mai avertizați și cei mai vizați de „colimatorul” Uniunii Europene.
Concluzia este că includerea Văii Bistriței Gorjene (Nordul Gorjului de Vest) în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 nu reprezintă neapărat garanția non-agresiunii asupra acestei regiuni. Atunci, ce este de făcut? Sunt mai multe metode prin care putem combate intervențiile dăunătoare din aceste locuri. Una dintre acestea ar fi respectarea la literă și la punct a legislației în vigoare și implicarea mai profundă a autorităților locale și centrale în rezolvarea problemelor semnalate de localnici și de ONG-uri. O altă soluție ar fi promovarea tot mai agresivă a frumuseților locale naturale, pentru a sprijini astfel dezvoltarea turismului și mai ales pe aceea a ecoturismului în regiune. Fundația Valea Bistriței analizează și implementează pas cu pas aceste soluții cu scopul de a aduce un suflu proaspăt în zonă și a contribui intens la valorificarea unei părți esențiale a rețelei Natura 2000.
[1] „Ce
este rețeaua Natura 2000?”, Natura2000.ro, publicat în link :
https://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-2000/.
[2] „Formularul
Standard Natura 2000”, www.Mmediu.ro
, publicat în link:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Formulare_standard_SCI.pdf.
[2] „Formularul
Standard Natura 2000”, www.Mmediu.ro
, publicat în link:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Formulare_standard_SCI.pdf.
[2] „Formularul
Standard Natura 2000”, www.Mmediu.ro
, publicat în link:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Formulare_standard_SCI.pdf
[2] „Formularul
Standard Natura 2000”, www.Mmediu.ro
, publicat în link:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Formulare_standard_SCI.pdf.
[3] Șchiopu Emil-Cătălin, „Raport de expertiză tehnică extrajudiciară în specialitatea ecologie și protecția mediului”, publicat în link: file:///C:/Users/delia/Downloads/2021.%2003.%2011%20Raport%20cariera%20calcar%20din%20Gureni,%20Pestisani.pdf.
[2] „Formularul
Standard Natura 2000”, www.Mmediu.ro
, publicat în link:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Formulare_standard_SCI.pdf.
[4] „Ordonanță de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice”, Legislație.just.ro, publicat la 29 iunie 2007, în link: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/83289.