4 Octombrie 2021 / Delia Mitroi

Valea Bistriței Gorjene, paradisul montan dintre ape

Bistrița de Gorj se formează în masivul Vâlcan, la confluența a două brațe, Negoi și Groapele. Trece prin satul Peștișani, din județul Gorj, dar și prin satele Gureni, Hobița și Telești. Apoi, râul își continuă traseul până la vărsarea în Tismana, modelând o vale înaltă cu peisaje mirifice. Zona este cu atât mai specială, cu cât a inspirat inclusiv o parte din valoroasa operă a celui mai mare sculptor român, Constantin Brâncuși.

Născut la Hobița, într-unul dintre satele comunei Peștișani, Brâncuși a fost legat spiritual de aceste locuri până în ziua în care s-a stins, cu gândul și cu sufletul la plaiurile sale natale. Acolo a găsit pentru prima dată inspirația să creeze capodoperele care au impresionat mapamondul. Pe m​​alul Bistriței ocrotitoare, printre crengile copacilor legănați de vântul neostoit, în mijlocul naturii sălbatice românești. În cinstea sa, există la Hobița o casă memorială, clasată ca monument istoric și transformată în muzeu. Un alt muzeu dedicat vieții și operei marelui sculptor, inaugurat la începutul anului 2020, care funcționează în subordinea Min​isterului Culturii, este Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, de la Târgu Jiu.

Când amintești despre Valea Bistriței de Gorj, nu ai cum să omiți de pe harta naturii spectaculoase comuna Peștișani. Aceasta este alcătuită din 7 sate: Peștișani-reședință, Boroșteni, Frâncești, Brădiceni, Gureni, Hobița și Seuca.

Din „Monografia Socio-Economică a județului Gorj”, coordonată de Ciobanu Emanoil și de Văduva Constantin, publicată în 2003 cu sprijinul Comunității Europene, aflăm că populația stabilă totală a comunei Peștișani era de 4087 de locuitori. De asemenea, suprafața comunei este de 21 687 ha, iar distanța până la Târgu Jiu, reședința județului Gorj,  este de 21 de kilometri.

Frumusețea și autenticitatea regiunii au fost recunoscute și consemnate oficial la nivel european prin Rețeaua Natura 2000, care, potrivit site-ului Targujiu.info,  „însumează un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar.” Pe teritoriul județului Gorj se găsesc mai multe astfel de situri de importanță comunitară. Cel care se întinde și pe raza comunei Peștișani poartă numele de „Nordul Gorjului de Vest”. Cu excepția acestei comune, situl natural se continuă și pe raza localităților Bumbești Jiu, Godinești, Padeș, Runcu, Schela, Stănești, Tismana și Turcinești.

Între reperele geografice și turistice ce completează armonios peisajele de basm de pe Valea Bistriței, remarcăm îndeosebi barajul Clocotiș, barajul Vâja și Cascada Dracilor, obiectiv în jurul căruia s-au țesut o varietate de legende și de tradiții, despre care suntem dornici să povestim într-un viitor articol.

Când te gândești la Valea Bistriței Gorjene, începi a visa cu ochii deschiși la paradisul montan dintre ape. La acel loc sublim unde înaltul cerului sărută lacom crestele împădurite ale munților Vâlcani, falnic oglindite în undele line ale Bistriței. Și te-ai lăsa purtat pe aripi de dor către inima României autentice, imaginându-ți că zbori deasupra căsuțelor rustice înconjurate de grădini cu flori multicolore. Te-ai opri o secundă să asculți murmurul apelor și cântecul păsărilor care dansează în cerc deasupra feeriei de plante și de fluturi.  Ar fi vară. Sau un blând început de toamnă. Sau poate ar fi o primăvară târzie… Nici nu mai știi… Știi doar că ți-ai dori să fii acolo, să te cufunzi în vastele păduri cu miros de conifere. Sau să dai o raită prin rezervația de castani de la Boroșteni. Toate minunile naturii ar îngenunchea la picioarele tale. Și-ar dezvălui în fața ta cele mai tainice secrete. Te-ar copleși cu frumusețea lor pură. Aceea în care urbanul, ultra-tehnologic, artificial, absurd și extenuant, nu a reușit încă să pătrundă. Și pare că nimic nu are forța de a rupe vraja satului neaoș românesc. Și pare că nimic nu va mai fi la fel departe de acest tărâm sacru în care locurile, oamenii și tradițiile își dau mâna pentru a crea o lume mai bună…

Surse articol: Monografia Socio-Economică a județului Gorj, Coordonatori studiu: Ec. Ciobanu Emanoil, Ec. Văduva Constantin. Responsabil studiu: Ec. Tomescu Emil. Culegere, actualizare date și informații: Ec. Trușcă Diana, Ec. Văduva Elena, Consilier juridic Măruță Constantin, Consilier juridic Băloi Cosmin. Tehnoredactare, editare-multiplicare RISOGRAPH, Colac Lucia. Foto: Ec. Trușcă Alin. Târgu Jiu, 2003.
Târgujiu.info, „Siturile Natura 2000 din Gorj””, în 
https://www.targujiu.info/ro/lista-siturilor-natura-2000-in-gorj/